Skip Navigation
Pagina de pornire / Noutati / Comunicate / Care sunt componentele unei strategii eficace de management integrat al dăunătorilor (IPM)?
Blog •  04.11.2022

Care sunt componentele unei strategii eficace de management integrat al dăunătorilor (IPM)?

Marcat. Vedeți conținutul marcat Adauga la favorite
Ceva n-a mers bine. Vă rugăm să încercați din nou...
Inchide×

   De când există agricultura, fermierii au fost nevoiți să prevadă acțiunea dăunătorilor pentru a putea să ne pună mâncare pe masă. Dăunătorii—termen care cuprinde insecte, buruieni, nematozi și boli care afectează productivitatea și calitatea producției agricole—sunt o amenințare constantă. Fermierii au căutat întotdeauna modalități noi, mai bune, de combatere a dăunătorilor prin practici care echilibrează calitatea culturilor și îngrijirea adecvată a pământului. În ziua de azi, multe dintre aceste practici se încadrează în termenul de management integrat al dăunătorilor sau IPM, un proces științific de luare a deciziilor pentru combaterea dăunătorilor. Strategiile IPM minimizează impactul asupra mediului al practicilor de combatere a dăunătorilor și maximizează posibilitatea fermierilor de a îmbunătăți rentabilitatea economică a culturilor. Cu multe modalități eficace de combatere a dăunătorilor, IPM le oferă fermierilor posibilitatea de a alege cele mai bune soluții pentru situația lor.

·         Identificarea amenințărilor datorate dăunătorilor

   Înainte să poată crea soluții de combatere a dăunătorilor, fermierii trebuie să cunoască dăunătorii cu care se confruntă. Acest lucru implică diagnosticarea corectă a dăunătorilor prezenți—indiferent dacă sunt insecte, nematozi, boli sau buruieni—și aflarea mai multor informații despre felul în care acționează. Când colectează informații, fermierii pot pune următoarele întrebări:1

Ø  Ce dăunători sunt prezenți și care este stadiul lor actual de dezvoltare?

Ø  Ce legătură este între stadiul de dezvoltare a dăunătorilor și stadiul de dezvoltare a culturilor? (Anumiți dăunători fac mai mult rău în anumite momente ale ciclului de creștere.)

Ø  Ce condiții de la fermă ar putea mări sau scădea presiunea dăunătorilor?

Ø  Ce fel de daune produce acest dăunător? Care este riscul economic potențial pentru ferma mea?

   În această etapă, pot fi utile informații de la consultanți, agronomi, experți locali din domeniul agriculturii și protecției culturilor. De pildă, fermierii pot colabora îndeaproape cu experții firmei Corteva din domeniul agronomiei și protecției culturilor pentru a primi informații suplimentare despre tendințele dăunătorilor, tiparele și semnele care trebuie urmărite.

·         Monitorizarea și măsurarea în funcție de praguri

   O parte importantă a IPM este analizarea pragurilor sau a nivelului la care dăunătorii produc daune economice fermei. În cadrul unei strategii IPM, pragurile se încadrează în următoarele categorii:2

Ø  Limita daunelor: Numărul de dăunători prezenți înainte de prejudiciu ar duce la o pierdere de productivitate. Sub limita daunelor nu este nevoie ca fermierii să ia măsuri de management;

Ø  Nivelul prejudiciului economic (EIL): Cel mai mic număr de dăunători care vor produce pierderi de productivitate egale cu costurile de management;

Ø  Pragul economic (ET): Un punct de decizie în care dăunătorii ajung la o densitate la care ar trebui folosit managementul pentru a-i împiedica să ajungă la un nivel de prejudiciu economic.

   Pragurile sunt ținte care se modifică, putând varia în funcție de mai mulți factori, cum ar fi operațiunile agricole, cerințele consumatorilor și prețurile mărfurilor. De exemplu, dacă prețul mărfurilor pentru o cultură este mare, pragul este mai mic pentru că foarte puține daune pot produce un impact economic semnificativ. Universitățile și alte grupuri de resurse agricole actualizează pragurile dăunătorilor de la un an la altul pentru a-i ajuta pe fermieri să înțeleagă mai bine amenințările potențiale la adresa câmpurilor lor.

   Pentru a stabili dacă au ajuns la prag, fermierii pot evalua populațiile de dăunători dintr-o anumită zonă, putând folosi formule matematice pentru a calcula presiunea globală a dăunătorilor pe un câmp mai mare sau în întreaga fermă. Numărătoarea se face adesea manual, dar mulți fermieri folosesc și tehnologii noi în strategiile lor IPM. Printre instrumentele digitale de la Corteva se numără tehnologii precum urmărirea prin satelit, drone și analiza datelor pentru a-i ajuta pe fermieri să identifice cu precizie problemele produse de dăunători și să fie avertizați cu privire la amenințările viitoare.

·         Procesul decizional

   Înarmați cu date corecte, fermierii pot lua decizii în funcție de situația dăunătorilor. Într-un cadru IPM, opțiunile se încadrează în cinci categorii principale.

1.    Nu se iau măsuri: IPM recunoaște că uneori cel mai bun lucru de făcut este ca fermierul să aștepte să vadă ce se va întâmpla. Dacă problema dăunătorilor nu produce daune semnificative culturii sau afacerii fermierului, nu este necesară intervenția. În acest fel, fermierul face economie de timp și de resurse și nici nu este nevoie să introducă o nouă practică sau un nou produs pe câmp. În abordarea „așteptăm ca să vedem ce va fi” fermierii continuă să monitorizeze pragurile, având în continuare posibilitatea de a lua măsuri dacă este nevoie și atunci când este nevoie.

2.    Practici culturale

Practicile culturale abordează combaterea dăunătorilor la nivelul plantelor sau al solului. Tacticile includ adesea:3

·   Lucrări ale solului (sau no-till),

·  Plantarea de soiuri de culturi rezistente la dăunători (inclusiv caracteristici derivate din biotehnologie și native),

·   Rotația culturilor,

·   Tăierea vegetației care adăpostește dăunătorii,

·   Asigurarea că plantele sunt hrănite corespunzător, astfel încât să fie mai sănătoase când sunt amenințate,

·   Sanitația (cum ar fi curățarea echipamentelor pentru a evita răspândirea reziduurilor).

3.    Metode mecanice

   Aceste intervenții fizice elimină dăunătorii sau îi împiedică să se infiltreze în culturi și pot include:3

·   Bariere, paravane și capcane,

·   Acoperirea cu un strat protector,

·   Plivitul manual sau mecanic.

4.    Metode biologice

   Metodele biologice se referă la utilizarea organismelor vii sau a produselor derivate din materii vii pentru tratarea dăunătorilor. Aici sunt incluse practici precum:

·   Eliberarea insectelor benefice pe un câmp pentru a prăda dăunătorii,

·   Utilizarea feromonilor pentru a atrage dăunătorii în capcane,

·   Aplicarea de produse biologice.

   Există multe opțiuni de produse biologice noi. Fermierii ar trebui să caute produse care au fost evaluate cu atenție, a căror eficacitate a fost dovedită științific și care au un mod de acțiune bine cunoscut. Produsele biologice de la Corteva sunt studiate pe scară largă înainte de a ajunge pe piață, pentru a asigura că răspund amenințărilor dăunătorilor și funcționează conform așteptărilor.

5.    Pesticide

   În IPM, pesticidele sunt utilizate numai dacă este absolută nevoie. În cadrul unei strategii IPM, pesticidele sunt aplicate în cantitatea și la locul în care sunt cele mai necesare. Progresele înregistrate în domeniul pesticidelor pun la dispoziția fermierilor alegeri mai multe și mai bune atunci când pesticidele sunt soluția potrivită pentru câmpurile lor. Pesticidele mai noi sunt concepute pentru a completa practicile IPM cu:

·   Profiluri orientate care reduc impactul asupra organismelor benefice, cum ar fi polenizatorii sau insectele de pradă;

·   Noi moduri de acțiune pentru reducerea riscurilor de rezistență;

·   Ingrediente care se descompun mai repede în mediu, astfel încât produsele să nu persiste în sol, aer sau apă;

·   Rate de utilizare mai mici care le permit fermierilor să aplice mai puține produse.

·         Evidență și monitorizare

   Menținerea evidențelor este o parte crucială a unei strategii IPM. Cu ajutorul datelor pe termen lung, fermierii pot deosebi mai bine anomaliile dintr-un sezon de tendințele presiunii dăunătorilor. De asemenea, pot vedea cum funcționează în timp intervențiile selectate, pentru a avea informații pentru luarea unor decizii mai inteligente de la un an la altul.

   IPM îi ajută pe fermieri să facă ceea ce fac cel mai bine: să crească culturi abundente și să aibă mare grijă de pământ pentru prezent și viitor. Presiunea dăunătorilor e mereu în schimbare, însă IPM pune la dispoziția fermierilor un cadru științific pentru a lua decizii și a-și schimba strategiile când situația o cere. Prin IPM, fermierii ajută următoarea generație de cultivatori să aibă acces la numeroase opțiuni eficace de management al dăunătorilor, astfel încât să poată continua să respingă cu înțelepciune dăunătorii, fără a sacrifica productivitatea.

 

1 “Strategies,” [Strategii] Texas IPM Program (Texas A&M AgriLife Extension), accesat la 16 mai 2022, https://ipm.tamu.edu/about/strategies/.

2 Larry P. Pedigo, Marlin E. Rice și Rayda K. Krell, Entomology and Pest Management, ediția a 7-a, [Entomologie și managementul dăunătorilor] (Waveland Press, Inc., 2021).

3 “Integrated Pest Management.” [Managementul integrat al dăunătorilor] Provincia Columbia Britanică. Ministerul Agriculturii și Fructelor de Mare, 15 ianuarie 2016. https://www2.gov.bc.ca/gov/content/industry/agriculture-seafood/animals-and-crops/plant-health/integrated-pest-management. 

IPM

Articole recente