Agronomice •  02.09.2019

Înroșirea frunzelor de porumb

De ce se colorează porumbul în roșu?

Ar trebui ca fermierii să se îngrijoreze de acest fenomen al colorării frunzelor de porumb în fazele de dezvoltare timpurii cu pigmentul antocianic răspunzător de emiterea radiației roșiatice sau nu? Depinde de cauzele care provoacă fenomenul! Nu este deloc neobișnuit ca imediat după răsărirea micilor plantule de porumb, sub influența diferiților factori (meteorologici, antropici, chimici, etc.), acestea să capete acea tentă roșiatică pe frunze, mai ales în faza de 2-4 frunze (fază de sevraj a porumbului) și ca prin minune, în faza de 6 frunze, această colorație să dispară.

Există o serie de factori care provoacă această colorație, dar să nu uităm că scopul final al activității agricole nu este reprezentat de admirarea coloristică și a nuanțelor date de unghiurile de incidență ale luminii, ci este cel al obținerii de producții rentabile economic și stabile. Cercetările efectuate de echipa Corteva arată că nu există nicio influență asupra productivității hibridului, corelată cu înroșirea frunzelor. Hibrizii care genetic dețin acest fenomen rămân la fel de productivi, fie că frunzele se colorează în roșu sau nu.

Care sunt cauzele care pot provoca înroșirea frunzelor de porumb?

Porumbul violaceu nu este o “invenție“ modernă. Această colorație roșiatică a frunzelor de porumb a fost observată din cele mai vechi timpuri și se manifestă “cu succes” pe forme de porumb sălbatic ce cresc în zonele montane răcoroase din Peru și Mexic. Practic, această colorație violacee este dată de o serie de gene, mai exact 8 la număr, răspunzătoare de exprimarea fenotipică a pigmentului antocianic. Există numeroase plante care dețin același număr de gene. De exemplu, arțarul roșu are frunze cu tentă roșiatică în primăvară, cum de altfel, există arțari cu frunze total verzi. Să nu uităm de banala varză roșie care face fotosinteză și dă randamente foarte bune, chiar dacă e roșie. De altfel, sunt cunoscute o serie de flori ornamentale ce au frunze cărnoase și colorate în roșu. Diferența dintre varianta colorată în roșu și cea verde este aceea că varza, arțarul, florile ornamentale roșii dețin acele gene responsabile de sintetizare a pigmentului antocianic. În cazul porumbului, care este un hibrid, această caracteristică este transmisă de la părinți ca multe alte caractere care nu se manifestă fenotipic în condiții normale. Marea majoritate a hibrizilor de porumb dețin 5 din cele 8 gene responsabile pentru colorația violet. Celelalte 3 gene se regăsesc doar la o parte din hibrizi, care sunt și ușor mai sensibili la temperaturi scăzute. Atunci când acesti hibrizi sunt expuși la temperaturi scăzute, genele declanșează secretarea de pigment antocianic în micile plantule. Același fenomen se poate observa și atunci când noaptea temperatura aerului coboară sub 10°C, iar ziua temperaturile depășesc 15°C, atunci când avem amplitudini mari de temperatură între zi și noapte.

Această colorație se manifestă doar în fenofaza de până în 6 frunze ale porumbului, când acesta trece prin acea “perioadă de sevraj”, când planta se hrănește preponderent prin sistemul radicular embrionar și investește masiv în dezvoltarea rădăcinilor coronare (principalul sistem radicular al plantei mature), în defavoarea dezvoltării aeriene.

În primăverile cu temperaturi scăzute, cu umiditate în sol și resturi vegetale, cu siguranță, hibrizii ce dețin toate cele 8 gene răspunzătoare de secretarea pigmentului antocianic se vor manifesta fenotipic, prin apariția colorației violacee pe frunze. Pigmentația violacee poate apărea și la plantele mature (peste 6 frunze), dar în aceste cazuri, aceasta este determinată de alți factori (vătămări mecanice sau chimice, atac de insecte) și alt soi de gene sunt răspunzătoare.

Toate testele demonstrează că nu este o influență de niciun fel asupra plantei de porumb sau randamentului final. Nu exista nicio corelație între culoarea violacee și metabolismul plantei, creștere, producția de clorofilă sau producția de boabe. Temperaturile scăzute, în schimb, pot afecta plantulele de porumb, fie că sunt sau nu colorate în violet. Temperaturile scăzute sunt un factor de stres, ce vor afecta porumbul verde, alb, roșu sau orice altă culoare ar avea, prin încetinirea metabolismului plantei. Este o regulă general valabilă în lumea vie. Cercetările Corteva arată că, atât hibrizii ce dezvoltă colorația violacee, cât și cei care rămân verzi, atunci când au fost expuși la frig au avut același conținut în clorofilă, fără nicio diferență. Pigmenții antocianici sunt secretați în partea periferică a frunzei, nu la interior unde se găsește clorofilă.

In portofoliul Corteva se găsesc o serie de hibrizi marca Pioneer® consacrați, extrem de productivi și care au caractere agronomice deosebite, dar care dețin cele 8 gene, manifestând în condiții de stres termic colorația violacee. Amintim acum de P9241, poate cel mai stabil și bine adaptat hibrid la condițiile din România, care deține caractere agronomice aproape de perfecțiune (tulpină puternică, înrădăcinare profundă, toleranță excepțională la secetă și arșiță, toleranță deosebită la Fuzarium și Gibberela) și P9911, etalon de randamente record în grupa FAO 400, care prezinta acest caracter de colorație violacee.

De obicei, această colorație violacee dispare după faza de 6 frunze foarte rapid, dacă temperaturile sunt ridicate (în corelație cu metabolismul plantei) sau mai încet, dacă temperaturile scăzute persistă. Temperaturile scăzute, nu colorația violacee, provoacă această creștere lentă. Recomandarea ar fi ca atunci când alegeți un hibrid să consultați un reprezentant Corteva din zonă, pentru a vă da detalii suplimentare legate de hibridul ales. De exemplu, P9241, deși se colorează în violet, are o dezvoltare rapidă (early growth) în primele faze de vegetație, care îl face pretabil pentru programul de semănat timpuriu.

Alte cauze ce pot provoca acest fenomen - carența în fosfor (P)

După cum bine știți, carența în P se poate manifesta prin această colorație violacee a frunzelor. Bineînțeles, în aceste cazuri, o analiză agrochimică a solului va furniza informații asupra conținutului de P disponibil (din soluția solului), însă mare atenție, pentru că cea mai mare parte a P din sol este sub formă “blocată”, inaccesibil plantelor, dacă analizele vor arăta că nivelul de aprovizionare este suficient, fertilizarea suplimentară cu fosfor nu va schimba culoarea violet a plantelor în verde.

Cum putem să ne dăm seama dacă este vorba de colorație determinată genetic sau este deficient de fosfor?

  • Dacă colorația violacee este uniform răspândită pe întreaga solă cauza este, cel mai probabil, determinată genetic.
  • Dacă colorația apare în vetre, localizată pe zone, acest fapt indică, de obicei, o carență în P.
  • Carența în P este, de asemenea, cauza probabilă și dacă această colorație persistă peste stadiul de 6 frunze.
  • Solurile reci, cu textură grea se încălzesc mai greu și atunci plantele suferă, iar metabolismul este încetinit, acest lucru reprezintând o altă cauză a apariției colorației violacee.
  • Sistemul de lucrări pe solurile lucrate în min. till, acoperite de resturi vegetale, iar zonele compactate pot provoca reacția de colorație violacee.
  • Utilizarea necorespuzătoare a pesticidelor sau a fertilizanților (în special cei cu azot pot distruge mezocotilul plantulei) vor induce în anumite cazuri secretarea de pigment antocianic.

Apariția colorației violacee nu va influența productivitatea hibridului, în schimb condițiile de mediu, tehnologia aplicată, greșelile tehnologice o vor face.

In momentul de față, Corteva Agriscience™ are în România cea mai performantă gamă de hibrizi deosebit de bine adaptați condițiilor climatice specifice teritoriului României, cu o plasticitate ecologică deosebită.

Mihai Valentin

Category Marketing Manager Corn & Soybean