Agronomice

Ce este maturitatea porumbului si cum aleg corect hibrizii in functie de aceasta caracteristica?

Perioada de “vegetatie” sau “maturitatea” porumbului este practic perioada de timp parcursa de un hibrid de porumb de la rasarire la maturitatea fiziologica (aparitia punctului negru), moment in care, din punct de vedere economic, se considera stoparea “vietii” porumbului. Din punct de vedere agronomic, aceasta este cea mai exacta definitie care poate descrie fenofazele parcurse de catre porumb.

Practic aparitia punctului negru marcheaza momentul in care “asimilatele” nu se mai transfera catre “bob” (cariopsa), samanta de porumb este “capabila” sa germineze si sa dea viata unei noi plante de porumb, iar din acest moment doar “pierderea apei din bob” ramane un caracter de interes economic. Aparitia punctului negru se face in mod normal atunci cand umiditatea boabelor este cuprinsa intre 25 si 35 % (dar sunt si exceptii).

Perioada de “vegetatie” sau “maturitatea” porumbului este practic perioada de timp parcursa de un hibrid de porumb de la rasarire la maturitatea fiziologica (aparitia punctului negru), moment in care, din punct de vedere economic, se considera stoparea “vietii” porumbului. Din punct de vedere agronomic, aceasta este cea mai exacta definitie care poate descrie fenofazele parcurse de catre porumb.

Practic aparitia punctului negru marcheaza momentul in care “asimilatele” nu se mai transfera catre “bob” (cariopsa), samanta de porumb este “capabila” sa germineze si sa dea viata unei noi plante de porumb, iar din acest moment doar “pierderea apei din bob” ramane un caracter de interes economic. Aparitia punctului negru se face in mod normal atunci cand umiditatea boabelor este cuprinsa intre 25 si 35 % (dar sunt si exceptii).

Exista si termenul de maturitate la recoltare, care defineste momentul in care se poate intra la recoltarea porumbul (de obicei atunci cand umiditatea scade sub 25 – 22 %)

In acest moment exista 2 sisteme empirice de evaluare a maturitatii porumbului, folosite pe scala larga si anume GRUPELE FAO (Food and Agricultural Organization), utilizate cu precadere in Europa si CRM (Comparative Relative Maturity) folosit pe continentul American.

In stabilirea grupelor FAO se folosesc formule pentru calculul SUTU (suma unitatilor termice utile):

SUTU = (Tmax+Tmin)/2 – Tbiol activ

Tmax – temperatura maxima zilnica

Tmin – temperatura minima zilnica

Tbiol activ – temperatura bilogica activa (la porumb este de 10 oC)

Practic, prin insumarea SUTU zilnice, se obtin gradele utile totale pentru fiecare grupa de maturitate. Daca temperatura maxima zilnica depaseste 30 oC, se va lua in calcul aceasta cifra. La fel se procedeaza si cu temperatura minima zilnica, daca scade sub 10 oC. Se considera ca peste aceste intervale activitatea bilogica a porumbului este diminuata, chiar stopata.

Trebuie mentionat faptul ca acumularea de GU (grade utile) depinde de foarte multi factori (climatici, expozitia terenului, radiatia solara, etc).

CRM (Comparative Relative Maturity) – impropiu inteles ca “zile pana la maturare”, practic acest sistem se bazeaza pe compararea hibrizilor atunci cand ating maturitatea de recoltare, plecandu-se de la premiza ca toti hibrizii vor pierde 0,5% de umiditate in fiecare zi. Trebuie mentionat faptul ca valoarea data de CRM nu reprezinta perioada calendaristica parcursa de hibrid de la rasarire la maturitate, termenul de “zile” fiind fortat de-a lungul timpului de catre anumite companii cointeresate, ci stabileste daca acel hibrid se va matura inainte de venirea iernii. 

Relatia dintre grupele FAO si CRM

Maturitate

Grupe FAO

CRM

Extratimpurii

150 - 250

80 - 85

Timpurii

260 - 340

86 - 94

Semi-timpurii

350 - 390

95 - 99

Semi-tardivi

400 - 450

100 - 105

Tardivi

>450

>105

In Romania, porumbul, in functie de maturitate se clasifica in:

1.       Porumb extratimpuriu – FAO 150 – 250, SUTU = 1000 – 1200 oC

2.       Porumb timpuriu – FAO 260 – 340, SUTU = 1200 – 1500 oC

3.       Porumb semi-timpuriu – FAO 350 – 390, SUTU = 1500 – 1600 oC

4.       Porumb semitardiv – FAO 400 – 450, SUTU = 1600 – 1700 oC

5.       Porumb tardiv – FAO >460, SUTU >1700 oC

Cel mai corect din punct de vedere agronomic este utilizarea SUTU (suma unitatilor termice utile), dar si in acest caz, maturitatea hibrizilor poate fi influentata de foarte multi factori greu de controlat (conditii pedo-climatice, de cultura, etc).

As dori sa atrag atentia asupra unor practici mai putin “ortodoxe” de a masca anumite notiuni si prin aceasta de a induce confuzia in randul fermierilor in legatura cu termenul de maturitate a hibrizilor de porumb.

Hibrizii care trec de 105 CRM sunt incadrati in grupa tardiva iar un hibrid de exemplu de CRM 108 echivaleaza cu un FAO de 530. Sunt hibrizi care sunt folositi pe scala larga in tari precum Italia, Spania, Grecia.

In SUA, hibridul care detine recordul mondial al celei mai mari productii (P1197 – 33.4 t/ha) este incadrat la CRM 110 – echivalentul unui FAO 600.

La hibrizii Pioneer primele 2 cifre din denumirea hibridului reprezinta CRM (Exemplu: P9911 – CRM 99 echivalentul a FAO 400). In cazul hibrizilor Dekalb (cealata companie care foloseste CRM pentru exprimarea maturitatii hibrizilor), CRM este suma rezultata din primele 2 cifre la care se adauga 50 (Exemplu: DKC 5830 – 58 + 50 = 108, deci CRM 108 hibrid incadrat in FAO 580 deci hibrid tardiv).

Cel mai corect si mai pe intelesul vastei majoritati a persoanelor care activeaza in sistemul agricol este sa utilizam grupele FAO de maturitate, care sunt legate de SUTU si care ne pot oferi o imagine cat mai exacta a starii de maturite a hibrizilor de porumb.

CRM (Comparative Relative Maturity) este doar un sistem relativ de comparare a hibrizilor din aceeasi maturitate si nu reprezinta numarul de zile calendaristice necesar porumbului pentru a ajunge la maturitatea fiziologica.

Mihai Valentin
Category Marketing Manager Corn & Soybean