Skip Navigation
Pagina de pornire / Noutati / Articole / Boli la rapiță - Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb
Agronomice •  28.01.2019

Boli la rapiță - Sclerotinia sclerotiorum Putregaiul alb

Revised 27.06.2023
Marcat. Vedeți conținutul marcat Adauga la favorite
Ceva n-a mers bine. Vă rugăm să încercați din nou...

Sclerotinia sclerotiorum - Putregaiul alb

Factorii care favorizează boala: primăveri calde şi umede, densitatea mare a plantelor după ieşirea din iarnă, prezenţa în rotaţie a unor specii sensibile (mazăre, soia, lucernă, floarea-soarelui, muştarul), amplasarea lângă parcelele cultivate cu rapiţă a unor culturi irigate sensibile la acest patogen.

Simptome: Ciuperca rezistă în sol sub formă de scleroţi. Primăvara din scleroţi apar apotecile (discuri de culoare bej de forma unor ciuperci care apar la suprafaţa solului care eliberează sporii în atmosferă). Cu 10 zile înainte de înflorire se pot observa în lan apotecile. Sporii produşi de apoteci nu pot infecta direct frunzele sau tulpinile. Au nevoie de un substrat alcătuit din petale moarte sau altă sursă de materie organică pentru a germina, creşte şi penetra ţesuturile plantelor de rapiţă. Sporii sunt viabili 21 de zile şi pentru a infecta plantele au nevoie de umiditate provenită din ploi sau rouă care să menţină umede frunzele sau tulpinile timp de 2-3 zile. La 8-10 zile de la înflorire, când petalele încep să cadă, se produce şi infecţia frunzelor: petalele cad pe frunze şi rămân la suprafaţa acestora, de unde miceliul ciupercii colonizează limbul frunzei, apoi peţiolul şi în final tulpina, unde formează un manşon alb.

De cele mai multe ori se observă la baza tulpinii, imediat deasupra solului, zone cu aspect de „opărit" (ţesut decolorat care pare a fi îmbibat cu apă) care se acoperă, pe vreme umedă sau la densităţi mari, când baza plantelor se usucă mai greu, cu o pâslă albă, cu aspect vătos - miceliul ciupercii. În această pâslă se formează corpuri mici, negre, tari - scleroţii ciupercii. Scleroţii pot fi găsiţi şi în interiorul tulpinii, dacă se efectuează o secţiune longitudinală la nivelul zonei atacate. După formarea manşonului de pâslă ţesuturile tulpinii sunt distruse, iar planta nu mai este aprovizionată cu apă deasupra locului în care s-a manifestat atacul pe tulpină. Boala trece uşor de la o plantă la alta prin miceliul albvătos. Din această cauză, plantele atacate se îngălbenesc şi se ofilesc. Pe silicvele formate atacul se manifestă prin prezenţa manşonului alb, caracteristic. În urma atacului, silicvele se decolorează şi se pot deschide prematur.

Control: Cea mai puternică metodă pentru a putea controla acesta boală o reprezintă rezistenţa genetică, iar în următorii ani compania Corteva Agriscience™ va aduce pe piață hibrizi rezistenţi la Sclerotinia, prin brandul SCLEROTINIA PROTECTOR, care vor face diferenţa în câmpurile fermierilor. Desigur, rezistenţa genetică nu trebuie confundată cu imunitatea, ea trebuie ajutată de rotaţia culturii şi de tratamente chimice. Astfel, pe solele infestate puternic trebuie respectat un timp de revenire de 7-8 ani (timpul în care scleroţii rezistă în sol). De asemenea, trebuie eliminate din rotaţie plantele sensibile, fiind indicată cultura cerealelor (grâu, porumb, sorg) care nu sunt atacate de Sclerotinia. Fungicidele se aplică la căderea primelor petale. Produse precum Custodia™ 320 SC controlează perfect Sclerotinia, dar sunt eficiente şi pentru controlul altor boli precum Alternarioza, Putregaiul cenuşiu etc.

Plantă afectată - Sclerotinia sclerotiorum – Putregaiul alb

Boli la rapiță – Putregaiul alb